str. Alexandru cel Bun, nr. 28, Piatra Neamț, jud. Neamț

Cod ECLI ECLI:RO:JDBUZ:2024:001.######

Dosar nr. #####/200/2023

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ##### – SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####

ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 05.06.2024

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE: ######## ######### ######

GREFIER: ###### ########

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile având ca obiect „anulare proces-verbal de contravenţie”, formulată de petentul ###### ######-####, CNP##############, cu domiciliul în ###### ######, sat Vîlcele, ####### #####, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL ######## DE POLIŢIE #####, cu sediul în #####, #### ############ ### #-10, #### #####.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22.05.2024, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre judecătorească, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 05.06.2024, iar în urma deliberării a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 22.08.2023 sub numărul #####/200/2023, petentul ###### ######-#### a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie ######## ##### ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea procesului-verbal ##### #### ### ###### încheiat la data de 10.08.2023.

În susţinere, petentul a arătat că la data de 10.08.2023, conducând autoturismul cu numărul de înmatriculare ######### pe drumul naţional 1BE577, pe raza comunei Pietroasele a fost oprit de un agent de poliţie care a întocmit procesul-verbal ce face obiectul plângerii, pe motiv că ar fi rulat în afara localității PIETROASELE cu viteza de 108 km/h, situaţie care nu corespunde realităţii susținând că se afla în zona indicatorului ce impunea limitarea de 70 km/h, iar nu 50 km/h, cum a reținut agentul constatator.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

În drept, plângerea nu a fost motivată.

La data de 08.01.2024 la dosarul cauzei s-a depus întâmpinare de către intimat prin care a precizat faptul că prin procesul verbal-contestat, petentul a fost sancționat deoarece a fost depistat în timp ce conducea autovehiculul cu numărul de înmatriculare #########, în afara localității PIETROASELE, circulând cu viteza de 108 km/h. depășind cu 58 km/h viteza maximă admisă pe acel sector de drum, respectiv în afara localitătii.

Viteza cu care a circulat petentul a fost înregistrată și filmată de aparatul radar seria /număr AUTO ###### / ROM 380 montat pe autospeciala din dotarea I.P.J. ##### cu nr. de înmatriculare MAI 41 369.

că aparatul radar este verificat metrologic si declarat corespunzător, astfel încât nu se poate afirma că viteza înregistrată este nereală, atașând la întâmpinare, pe suport C.D. înregistrarea abaterii, buletinul de verificare metrologică.

Referitor la legalitatea procesului-verbal contestat, consideră că înscrisul este încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ale acestuia, iar prezenta cauză, din analiza comparativă a condițiilor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute și a conținutului actului se poate observa că cerința legalității a fost respectată la momentul întocmirii acestuia.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal consideră că imaginile depuse la dosarul cauzei fac dovada clară că petentul a săvârșit fapta contravențională așa cum a fost reținută corect de agentul constatator în procesul-verbal contestat, fiind de altfel singura probă certă de natură a fundamenta concluzia existenței faptei contravenționale descrise în procesul-verbal contestat, petentul neavând nicio probă de administrat, imaginile fiind surprinse cu ajutorul unui mijloc tehnic verificat metrologic (buletin de verificare metrologică depus la dosar), îndeplinind toate condițiile legale privind calitatea.

Necesare și suficiente pentru dovedirea abaterii săvârșite de petent sunt înregistrarea video și buletinul de verificare metrologică, așa cum rezultă din interpretarea dispozițiilor legale, documente pe care I.P.J. ##### le depune la dosarul cauzei împreună cu întâmpinarea.

În concluzie, solicită respingerea plângerii contravenţionale formulate de petent ca neîntemeiată și pe cale de consecinţă, menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.

În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 205-208 C.pr.civ.

În cauză au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisurile depuse și proba video propusă de intimată.

A reiterat faptul că situaţia prezentată în cuprinsul procesului-verbal nu este reală întrucât la momentul depistării în trafic nu circula în zona menţionată, ci se  afla în zona de limitare a vitezei la 70 km/h situaţie în care, dacă viteza de 108 km/h este reală, încadrarea juridică apar ca fiind greşită şi sancţiune este una diferită, făcând parte din altă clasă, fără a se impune reţinerea permisului de conducere.

În şedinţa publică din data de 22.05.2024 instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosar şi cu înregistrarea video. Din oficiu, instanţa a dispus emiterea unei adrese către DRDP ##### pentru a preciza care este regimul legal de viteză pe sectorul de drum unde s-a reţinut săvârşirea faptei.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, reţine următoarele:

 În fapt, prin procesul-verbal ##### #### ### ###### încheiat la data de 10.08.2023 întocmit de către un agent din cadrul Inspectoratului de Poliţie ######## #####, s-a reţinut că petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare #########, în afara localității PIETROASELE, circulând cu viteza de 108 km/h. depășind cu 58 km/h viteza maximă admisă pe acel sector de drum, respectiv în afara localitătii.

Din cuprinsul procesului-verbal reiese că fapta reţinută în sarcina petentului este prevăzută de art. 121 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 şi sancţionată de art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002. Acesta a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 1305 lei, corespunzătoare 9 puncte-amendă, aplicându-i-se totodată sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.

Procesul-verbal a fost înmânat petentului, acesta semnând de primire, iar la rubrica destinată obiecţiunilor, a consemnat „nu am văzut indicatorul”.

În drept, art. 121 alin.1 din H.G. nr. ##### #### pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice prevede următoarele: conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare.

Instanța reține că prin Ordinul nr. 187/2009 emis de Biroul ##### de Metrologie a fost abrogat pct.4 din N.M.L. nr.021-05, astfel că măsurătorile și înregistrările cu aparatul radar pot fi efectuate și de către polițiști care nu au calitatea de operatori calificați, respectiv nu au atestat de operator radar.

Instanța reține că în procesul verbal s-au aplicat sancțiuni pentru fapta prevăzută de art. 121 alin. (1) din R.O.U.G. nr. 195/2002 în baza art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 conform căruia „Constituie contravenţie si se sancţionează cu amenda prevăzuta în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic”. Potrivit art.121 alin.1 din R.O.U.G. nr. 195/2002 „conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare”.

Astfel, instanța consideră că există un temei juridic indicat în mod corect care corespunde situației de fapt privind presupusa contravenție.

Instanţa constată că plângerea contravenţională formulată de către petent a fost introdusă în termenul prevăzut de lege, respectiv în termen de 15 zile de la data înmânării procesului verbal de constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale, conform art. 31 din O.G. nr. 2/2001.

În ceea ce priveşte legalitatea procesului-verbal, instanţa va verifica îndeplinirea condiţiilor de formă şi de fond ale acestuia.

Examinând aceste condiţii prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi invocate din oficiu, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanţa apreciază că procesul-verbal este legal, neidentificându-se nici o deficienţă dintre cele avute în vedere de textul legal menţionat. Astfel, procesul-verbal cuprinde numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârşite şi data săvârşirii acesteia, precum şi semnătura olografă a agentului.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanţa constată că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forţa probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă şi având în vedere prevederile art. 269 C.proc.civ., se reţine că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 249 C.proc.civ., sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cărei jurisprudenţă a devenit obligatorie pentru instanţele interne odată cu ratificarea Convenţiei Europene şi care se aplică cu preeminenţă faţă de dispoziţiile dreptului intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituţia României), în cauzele ###### contra României, din 4 oct. 2007 şi Telfner contra Austriei, din 20 martie 2001, a apreciat faptul că materia contravenţională aparţine domeniului penal, acuzatul-contravenient beneficiind de prezumţia de nevinovăţie, sarcina probei contrare incumbând acuzatorului, respectiv organului constatator.

Instanţa reţine, totuşi, că nici una dintre garanţiile procesuale pe care le prevede art. 6 #### nu are un caracter absolut, deoarece limitele până la care funcţionează prezumţia de nevinovăţie şi conţinutul obligaţiei autorităţilor de a suporta sarcina probei se raportează la specificul fiecărui caz în parte.

În materia contravenţiilor privind depăşirea vitezei pe drumurile publice sarcina probei desfăşurată în faţa instanţei de judecată revine organului constatator. #### de remarcat că petentul ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar în situaţia în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanţa în privinţa vinovăţiei „acuzatului” dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Din textele legale menţionate mai sus rezultă că legiuitorul a înţeles să incrimineze doar depăşirea vitezei legale constatată cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic pentru evitarea oricăror erori de măsurare la care sunt supuse inevitabil, astfel de aparate. În Ordinul nr. #### #### privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 “Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre)”, cu care se completează O.U.G. nr. 195/2002, se prevede ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca cinemometrele să poată fi folosite ca probe în litigiul contravenţional.

Instanţa constată că, în cuprinsul procesului verbal de contravenţie este reţinut că petentul a circulat în afara localităţii, în zona de acţiune a indicatorului privind limitarea vitezei la 50 km/h, cu viteza de 108 km/h, cu 58 km/h faţă de limita legală. Din înregistrarea video depusă pe CD la dosar se observă în mod clar autoturismul condus de către petent cu numărul de înmatriculare ######### care a circulat cu viteza de 108 km/h în data de 10.08.2023 ora 18.49.

Viteza reţinută în procesul – verbal de contravenţie a fost măsurată cu un cinemometru de control rutier, tip ##### AUTOVISION, ROM 380 montat pe autoturismul cu indicativul MAI 41369. Conform buletinului de verificare metrologică depus de către intimată, cinemometrul utilizat era valabil în momentul săvârşirii faptei reţinute în procesul verbal de contravenţie şi era avizat să efectueze măsurarea vitezei atât în regim staţionar cât şi în regim de deplasare.

Instanţa constată că din înregistrarea depusă de intimat, se observă imaginea autovehiculului şi este pus de asemenea în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia, precum şi valoarea vitezei de 108 km/h, data de 10.08.2023 ora 18.49.

Instanţa apreciază ca fiind întemeiate criticile formulate de către petent cu privire la locul săvârşirii faptei, acesta susţinând că circula cu viteza înregistrată în zona de acţiune a indicatorului privind limitarea vitezei la 70 km/h, nu la 50 km/h, fiind, în realitate, surprins la distanță mică de indicatorul ce impunea limitarea de 70 km/h..

Analizând înregistrarea video a abaterii, înregistrarea video a tronsonului respectiv de drum, ambele depuse de intimat pe suport digital (f.22), precum şi planşele foto reprezentând capturi de ecran din aceste înregistrări, depuse de petent (f.24-30), se observă că există o neconcordanţă între locul din momentul înregistrării vitezei petentului (45 04.011+026 36.185) şi locul în care acţionează limitarea de viteză la 50 km/h (respectiv km 57 +850 m pe direcția #####-Ploiești) din înregistrarea privind tronsonul respectiv de drum.

Din verificarea coordonatelor geografice înregistrate de aparatul radar la momentul săvârşirii faptei cu ajutor aplicaţiei Google Maps rezultă că, pe direcţia ##### către Ploiești, acestea corespund unui punct aflat în dreptul bornei kilometrice 57+900m.

Din analiza materialelor video puse la dispoziție de către intimată, coroborate cu răspunsul din partea CNAIR, instanța reține că într-adevăr locului înscris în procesul-verbal, respectiv km 57+750 m pe direcția #####-Ploiești, corespunde limitării de viteză de 50 km/h, însă din dinamica producerii evenimentului, raportat la timpul scurs de la înregistrarea cu aparatul radar și până la oprirea efectivă a autoturismului, care la momentul opririi se afla la mică distanță de indicatorul cere impunea limitarea de 50 km/h, luând în calcul și aspectele spațio-temporale, respectiv pomii pe lângă care trece autoturismul în momentul efectuării măsurătorilor ce se aflau în imediata vecinătate a drumului și care se regăsesc în apropierea indicatorului ce impune limitarea de viteză la 70 km/h, dar și timpul necesar întoarcerii autospecialei, instanța reține că locul înregistrării cu aparatul radar s-a efectuat în zona de limitare a indicatorului care impunea o limită de 70 km/h. Autoturismul petentului, suprins în filmare fiind oprit la mică distanță de începutul scuarului prevăzut pentru încadrarea la dreapta, zonă din care începe, conform probelor video, limitarea de 50 km/h.

Din răspunsul furnizat la solicitarea instanţei de CNAIR- Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri ##### rezultă că locul indicat în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie ca fiind cel al săvârşirii faptei, kilometrul 57+750 m este situat în zona intersecţiei cu DJ203C, zonă care se află sub raza de acţiune a limitării vitezei maxime la 50 km/h. De asemenea, din aceeaşi adresă, rezultă că distanţa dintre indicatorul “limitare de viteză la 70 km/h” şi cel de “limitare de viteză la 50 km/h” este de 165 metri, iar până la intersecţie este de 360 m. (f. 37)

Astfel că o eventuală eroare în ceea ce priveşte indiviualizarea locului exact al săvârşirii faptei apare ca fiind plauzibilă.

##### în vedere distanţa mică dintre marcajele privind limitarea de viteză şi faptul că, din analiza coordonatelor geografice rezultă un alt loc al săvârşirii faptei decât cel reţinut de către agentul constatator, eroarea fiind de doar 100 de metri însă în măsură să determine schimbarea încadrării juridice a faptei, instanţa reţine că se naşte un dubiu cu privire la acest aspect de natură a-i profita petentului.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat faptul că materia contravenţională aparţine dreptului penal, acuzatul contravenient beneficiind de prezumţia de nevinovăţie, sarcina probei revenind acuzatorului respectiv organului constatator. Prezumţia de nevinovăţie nu are caracter absolut, după cum nici prezumţia de veridicitate a faptelor constatate de agent şi consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumţia de veridicitate nu poate opera decât pană la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situaţia ca persoana învinuită de săvârşirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal deşi din probele administrate de „acuzare” instanţa nu poate fi convinsa de vinovăţia „acuzatului”, dincolo de orice îndoiala rezonabilă.

##### în vedere că din materialul probator depus de intimată nu reiese cu certitudine că petentul a condus cu viteza de 108 km/h în zona de acţiune a indicatorului de limitare a vitezei la 50 km/h, instanţa nu poate da eficienta prezumţiei de temeinicie a procesului verbal, întrucât procedând astfel, având în vedere modul tehnic de constatare a acestor contravenţii, s-ar ajunge la situaţia în care petentul ar fi pus în imposibilitatea de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal, fiind pus în situaţia dovedirii unui fapt negativ (faptul că nu a condus cu viteza reţinută în zona respectivă), ceea ce ar constitui o adevărată probatio diabolica.

După cum s-a reţinut, în cazul constatării contravenţiilor cu ajutorul mijloacelor de măsurare, înregistrările fac parte integrantă din procesul-verbal, astfel că, întrucât înregistrarea făcută în mod legal nu corespunde cu cele consemnate de agentul constatator, instanţa va reţine că în cauză există un dubiu care nu poate fi înlăturat prin administrarea altor probe, dubiu care profita făptuitorului, respectiv petentului, potrivit principiului in dubio pro reo, principiu complementar prezumţiei de nevinovăţie.

#### de cele arătate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanţa va admite plângerea contravenţională formulată și va anula procesul-verbal de constatare a contravenției ##### #### ### ###### încheiat la data de 10.08.2023, va exonera pe petent de plata amenzii contravenționale în cuantum de 1305 lei (9 puncte amendă) şi va dispune înlăturarea sancţiunii contravenţionale complementare a  suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite plângerea contravenţională formulată de petentul ###### ######-####, cu domiciliul în ###### ######, sat Vîlcele, ####### #####, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL ######## DE POLIŢIE #####, cu sediul în #####, #### ############ ### #-10, #### #####.

Anulează procesul-verbal ##### #### ### ###### încheiat la data de 10.08.2023, exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 1305 lei (9 puncte amendă) şi dispune înlăturarea sancţiunii contravenţionale complementare a  suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile. 

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria #####.  

Pronunţată astăzi, 05.06.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE, GREFIER,

## ######### ###### ######

Red. ### Z.A.L./O.N./4 ex/05.06.2024

Operator de date cu caracter personal înregistrat în registrul de evidenţă sub nr. 15692